Suntem oameni și umanitatea vine la pachet cu imperfecțiunea

Pentru că numai hrănindu-ne spiritul cu lectură putem supraviețui existenței, vă propunem astăzi o selecție de trei titluri care vorbesc cu fidelitate despre OM în aspectele sale neurochimice, sociale și emoționale.

De vorbă cu necunoscuți, de Malcom Gladwell

Odată ce veți citi primele pagini ale volumului de față, vă garantăm că primul gând (după „Dumnezeule, dar omul ăsta e ge-ni-al!”) va fi unul singur: „Cum de nu l-am citit mai devreme?!”. Cartea scoate la iveală mecanismele erorilor de judecată care determină neînțelegerile mai mici sau mai mari dintre oameni și care duc, din nefericire, la consecințe cu adevărat nefaste pentru toate părțile implicate.

Avem iluzia că îi cunoaștem pe ceilalți și că suntem experți în judecarea lor, că „filtrele” noastre cognitive și sociale sunt infailibile… Ei bine, nu. Citiți și vă veți convinge singuri, înțelegând în același timp că nu e cazul să disperăm, să ne înfuriem ori învinovățim. Suntem oameni și trebuie să acceptăm faptul că, la pachet cu umanitatea, am primit și imperfecțiunea, și este în regulă să fie așa.

Citește și recenzia

Să urle, să ardă, de Leslie Jamison

Una dintre cele mai sensibile relatări, volumul prezent este mai mult decât o raportare jurnalistică de pe marginea diferitelor suferințe și nedreptăți înconjurătoare. Îmbinând autobiografia cu radiografia faptului de a fi om între oameni, autoarea surprinde prin eseurile sale esențialul total: eroarea, graba, judecata, laolaltă cu bucuria, generozitatea, altruismul.

Dacă s-ar putea tăia în carne vie în ceea ce privește afectivitatea umană, tot astfel cum putem tăia în esența noastră biologică, atunci noi credem că titlul de față realizează cel mai bine procedura delicată, complicată și minuțioasă de a „cartografia” anatomia stărilor sufletești: „sunt om și nimic din ceea ce e omenesc nu mi-e străin” este deviza autoarei, care reușește să arate cât de eronate și imprecise sunt aceste cuvinte.

Citește și recenzia

Dopamina, de D. Z. Lieberman și M. E. Long

Și totuși, biologia noastră rămâne o mare și importantă parte a ființei noastre, influențând – adeseori, chiar conducând! – mai mult din viețile noastre decât ne place să admitem. În cartea de față, cei doi autori trec dincolo de această autoiluzie de care ne agățăm cu toții și demonstrează cu umor că neurochimia noastră nu este un lucru nici predestinare, nici o tragedie disproporționată.

Iubim, suferim, ne dorim, greșim – și chiar votăm! – în funcție de nenumărate mecanisme fin reglate neurochimic, însă tocmai înțelegerea acestora ne eliberează de „jocul de putere” pe care sinapsele și dopamina – această moleculă-vedetă a neuroexistențelor noastre – încearcă să ne facă să-l jucăm. Pentru că da, nu suntem doar neurobiologie, dar suntem ȘI neurobiologie – iar aceasta e puterea pe care trebuie să începem să o folosim în avantajul nostru.

Citește și recenzia

Please follow and like us:
Facebook
Facebook
Instagram

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *