Psihologia judiciară, mai mult decât „profiling” și scenarii de film

Realizarea actului de dreptate implică elemente psihologice care pot ajuta situarea acestuia în realitatea infracțională, nu numai în teoria abstractă de drept, făcând astfel psihologia judiciară un important instrument în sistemul juridic.

Psihologia judiciară ajută magistratul (judecător sau procuror) în aflarea adevărului – realul scop al procesului – prin oferirea de sprijin în înțelegerea mecanismelor societății din perspectiva psihologică, înțelegerea gândirii indivizilor, indiferent de poziția lor socială sau de participarea la infracțiunea comisă și înțelegerea modului cum justiția poate fi aplicată astfel încât ea să-și facă efectul de aplanare a conflictului social, de pedepsire a infractorului, de împăcare a victimei și de reeducare și reabilitare a infractorului, acolo unde este cazul.

Psihologia judiciară are, așadar, un loc important în procesul de justiție deoarece, înainte de a avea o societate bazată pe drept și legislație, avem o societate cu multiple zone psihologice, motivații, sentimente, emoții, scopuri și gândire, făcând astfel mai importantă psihologia decât gândirea legislativă în înfăptuirea actului de justiție în practică.

Citește și: Granițele psihologiei judiciare

Două dintre punctele principale de interes ale cercetării judiciare sunt voința și vinovăția subiecților implicați în infracțiune, elemente ce țin exclusiv de psihologia judiciară. Acestea  fac diferența între existența și tipul unui act juridic sau al unei infracțiuni, deci diferența între o problemă socială sau una juridică.

Nu numai aceste elemente, dar multe altele depind de psihologia juridică, cum ar fi noțiunile psihologice: starea de minoritate, responsabilitatea, agresivitatea, afectul, duplicitatea-simularea-minciuna, raționamentul, temperamentul, prevederea, deliberarea, mobilul; iar în cercetarea judiciară propriu-zisă, putem vorbi de instituții procesual penale: confruntare, percheziție,  reconstituire, experiment judiciar,  interogatoriu, rechizitoriul, pledoaria.

O bună parte din cunoașterea publicului general cu privire la psihologia judiciară provine din filmele, serialele și documentarele de mare succes ce prezintă cazuri celebre de crime brutale sau în serie, mai ales de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Cu această ocazie, cea mai reprezentativă parte din suportul oferit de psihologia judiciară procesului judiciar este analiza psihologică a actului infracțional, prin intermediul analizei comportamentale psihologice a celor implicați în infracțiunea comisă, mai ales a posibilul autor.

Este vorba de celebrul demers de „profiling” care, potrivit dicționarului limbii engleze, constă în colectarea de informații asupra unei persoane, îndeosebi un infractor, în vederea descrierii lor.

Please follow and like us:
Facebook
Facebook
Instagram

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *