Lumea este oglinda gândurilor tale

Modul în care reacționăm, în care alegem să ne raportăm la evenimentele din jurul nostru sau alegerile pe care le facem, sunt datorate gândurilor pe care le avem.

Psihologia a definit fluxul conștiinței ca fiind modul în care gândurile emană și circulă în mintea conștientă.

În ceea ce privește multitudinea de gânduri ce străbate creierul uman, se pune următoarea întrebare: Ce tip de gândire avem?

De multe ori, am auzit expresia ai o „gândire distorsionată”, însă de câte ori am înțeles la ce face referire? Ei bine, Burns definește gândirea distorsionată ca fiind acel flux de gânduri negative, care pot fi realiste sau nu, în care persoana are nevoie să învețe acceptarea și gestionarea stărilor afective și să facă față în mod adecvat situației.

În momentul de față, în cele mai multe cazuri de psihoterapie, sunt întâlnite forme de gândire distorsionată. Burns, identifică 10 astfel de forme:

1. Stilul de gândire „totul sau nimic” –  denumit și tendința de a gândi în „alb și negru”. Un astfel de stil de gândire îl au persoanele perfecționiste pentru care nu există cale de mijloc.

2. Suprageneralizarea credința conform căreia un eveniment cu consecințe negative va declanșa o succesiune de astfel de evenimente. Cele mai frecvente cuvinte pe care le folosesc persoanele cu un astfel de tipar de gândire sunt: întotdeauna și niciodată.

3. Filtrarea mentală cu concentrare asupra negativului procesul de filtrare reprezintă capacitatea individului de a alege, din conglomeratul de gânduri, un singur eveniment negativ asupra căruia se concentrează atât de mult, încât întreaga realitate devine deformată / întunecată / privită cu scepticism.

4. Desconsiderarea pozitivului concentrarea cade asupra evenimentelor negative, respingând orice este pozitiv.

5. Desprinderea unor concluzii pripite denumită și „ghicirea viitorului” sau „citirea gândurilor”. Se realizează, de obicei, în lipsa suficientă de dovezi / semnificații conform cărora respectivul eveniment ar fi unul negativ.

6. Amplificareatendința de a supraexagerea importanța defectelor / problemelor, minimalizând complet calitățile.

7.  Judecata afectivăîn urma fluxului de gânduri negative, oamenii ajung să creadă că acestea reflectă realitatea.

8. Imperativele categoricesau folosirea afirmațiilor de tipul: „trebuie neapărat!” Oamenii cred că lucrurile / evenimentele trebuie să corespundă dorințelor sau experiențelor proprii.

9. Etichetarea modalitatea irațională de a gândi cu privire la propria personaă, atribuindu-și etichete negative în care ajung să creadă și cu care ajung să se descrie.

10. Personalizarea și blamarea apar atunci când oamenii nu manifestă un nivel ridicat al stimei de sine și reprezintă, pe de-o parte, atribuirea unor sentimente de auto-învinuire pentru orice situație nerezolvată cu succes, iar pe de altă parte, învinuirea celorlalți prin găsirea unui „țap ispășitor”.

Gândurile ne guvernează întreaga activitate, astfel tot ceea ce alegem să facem într-o zi sau felul în care privim lumea, este determinat de modul în care ne alegem gândurile.

Psihoterapia este modalitatea cea mai utilizată pentru a combate astfel de forme de gândire. Iar cea mai frecventă tehnică folosită este fișa de restructurare cognitivă, pe care am descris-o în articolul Cum să-ți regândești suferința în 7 pași simpli și care poate fi aplicată cu succes și ori de câte ori simțim că fluxul conștiinței este invadat de gânduri distorsionate.

A avea un tipar de gândire distorsionată nu reprezintă o problemă de care nu poți scăpa! Deci, analizează-ți gândurile, învinge-ți frica și începe să lucrezi la dezvoltarea ta! Și nu uita: lumea este oglinda gândurilor tale! 🙂

Burns, D., D. (1989). The Feeling Good Handbook. New York: Plume Books Publisher.

Please follow and like us:
Facebook
Facebook
Instagram

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *