Hai să stăm de vorbă… într-o cafenea

„Cum se face că irosim atât de mult timp pregătindu-ne pentru momentul în care vom putea face ceea ce ne dorim, în loc să facem pur și simplu ceea ce ne dorim chiar acum?”

Te invit să citești încă o dată pasajul anterior. Apoi, inspiră și expiră și ia-o de la capăt. Întrebarea va ajunge să sune așa, în realitate:

„Cum se face că irosești atât de mult timp pregătindu-te pentru momentul în care vei putea face ceea ce îți dorești, în loc să faci pur și simplu ceea ce îți dorești chiar acum?”

Te-am luat prin surprindere, nu-i așa? Parcă era vorba de o ieșire, la o cafenea… Știi tu, vorbeam despre vreme, ne comandăm ceva de mâncare și apoi ne luam la revedere.

Ei bine, nu și în locul unde autorul John P. Strelecky dă întâlnire cititorilor săi: la capătul lumii.

Mai exact, la Cafeneaua de la capătul lumii.

Nu mă întreba exact care sunt coordonatele spațiale, căci capătul lumii poate fi și la o aruncătură de băț de tine. Nu asta contează. 

Ceea ce vreau să te rog este să arunci o privire pe meniul din acest loc. Nu durează mult. Sunt câteva specialități ale zilei:

„De ce ești aici?” „Îți este teamă de moarte?” „Ești un om împlinit?”

Dacă nu mă crezi și te temi să nu te rătăcești, stai de vorbă cu John. Și cu Anne. Și cu Mike. Și cu Casey. Sunt sigură că întâlnirea cu ei va fi una benefică pentru existența ta. 

Apropo, nu-i așa că ai citit greșit întrebările? Parcă așa ar trebui să sune: 

„De ce sunt aici?” „Îmi este teamă de moarte?” „Sunt un om împlinit?”

Deci… ne mai vedem la cafenea?

Adriana A. Frîncu

Please follow and like us:
Facebook
Facebook
Instagram

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *