Distorsiunile cognitive

Distorsiunile cognitive pot fi definite drept „erori” de gândire care ne creează o perspectivă mai degrabă nerealistă asupra diferitelor situații pe care le întâlnim. Influența acestor erori este adesea insesizabilă, dat fiind faptul că în urma unui eveniment apar sentimente pe baza cărora reacționăm și manifestăm diferite comportamente.

Proveniența distorsiunilor cognitive poate data încă din copilărie, etapă în care preluăm modelul persoanelor din jurul nostru și, implicit, și modul lor de a vedea lucrurile.

Citește și: Cogniția implicită – cum inconștientul ne modelează realitatea

Să discutăm puțin despre câteva tipuri de distorsiuni: pe de o parte, catastrofarea constă în tendința de a crede că totul are un final nefavorabil; pe de altă parte, filtrarea presupune selectarea aspectelor negative și ignorarea celor pozitive; nu în ultimul rând, „citirea gândurilor” poate fi înțeleasă prin apelul către speculații pentru a găsi o explicație unui anumit fapt.

Important este să știm și că există anumite soluții favorabile pentru ca fiecare astfel de eroare să fie remediată; pentru început însă, avem nevoie să le identificăm în viața noastră de zi cu zi. Conștientizarea lor ne va ușura întregul proces de ameliorare și ne va conduce către găsirea mai rapidă a unei posibile alternative.

Drept exemplu, să presupunem că în copilărie am fost criticați constant: aceasta ne poate face ca, pe parcursul vieții, să observăm doar lucrurile negative ce ne sunt adresate, chiar dacă vin în scop constructiv.

„Consider că șeful meu are o problemă personală cu mine. Deși sunt multe persoane care întârzie la locul de muncă, iar eu am întârziat o singură dată, mi s-a atras atenția. Bănuiam încă de acum patru luni de acest conflict, când mi-a reproșat că, deși proiectul meu este unul bun, aș fi putut să-l fac mai complex, fiind considerat prea simplu. Știam că nu mă place!”

Asta este filtrarea, în urma căruia nu doar că ne descurajăm, dar și tindem să credem că respectivele persoane sunt împotriva noastră. În acest caz, am putea face o abordare realistă asupra întregului eveniment. Cum ar arăta o astfel de analiză?

„Într-adevăr, proiectul meu ar fi putut fi considerat prea simplu, iar faptul că acest aspect mi-a fost comunicat înseamnă că oamenii din jurul meu au încredere în abilitățile mele și consideră că m-aș descurca mai bine de atât. Poate m-am simțit descurajată în acel moment, dar asta mi-a oferit ocazia de a-mi găsi motivația necesară pentru a face din ce în ce mai bine.”

Cu alte cuvinte, deși distorsiunile cognitive sunt prezente și ne împiedică uneori, este bine să înțelegem că, odată cu sesizarea și analiza lor, apare și posibilitatea soluției în urma căreia să putem obține avantajele oferite de situație.

Altfel spus, ce-ar fi dacă ne-am fixa atenția asupra modului de gândire pe care îl avem? Ce-ar fi dacă ne-am combate propriile gânduri negative cu unele mai realiste? Haideți să aflăm răspunsul acestor întrebări și să ne asigurăm sănătatea psihică pe care o merităm!

Bibliografie:

Moore, B. (2016). Cum să-ți controlezi anxietatea. București: Trei.

Please follow and like us:
Facebook
Facebook
Instagram

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *