Despre irațional și a trece dincolo de simpla îngrijorare

Îngrijorarea este un lucru normal, însă este necesar să avem acest aspect sub supravegherea noastră, cu scopul de a rămâne în sfera concretului, a ceea ce este cauzal identificabil.

Vă întrebați cum arată o îngrijorare ce a depășit limitele optime ale preocupării? Pentru a înțelege mai bine despre ce este vorba, să urmărim cu atenție această situație: înainte de a ieși din casă, ne-am aranjat cât de bine am putut și am plecat mulțumiți de rezultatele obținute.

Odată ce am ajuns la locul de muncă, două colege încep să râdă, să zâmbească. Primul lucru pe care îl facem este să ne verificăm părul și hainele – ne gândim: dacă ceva este în neregulă cu noi?

După întregul control, mergem la ședința organizată de șeful nostru, moment în care aflăm că nu am obținut promovarea dorită – asta ne demoralizează și ne face să ne gândim că poate el are ceva cu noi.

În pauză decidem să ne sunăm partenerul, încercând să găsim un sprijin. Acesta nu ne răspunde însă pe un ton foarte plăcut, fapt ce ne determină să credem că urmează să se despartă de noi. Tot acest context ne aduce în stadiul de a ne simți și mai demoralizați și epuizați.

Aceasta este forma îngrijorării care depășește granițele stabilității odată cu senzația că urmează să ni se întâmple un lucru nedorit și cu apariția impresiei conform căreia există o problemă la noi, considerând că nu suntem plăcuți.

Toate aceste elemente duc la demoralizare, descurajare și epuizare – emoții ce ne afectează sănătatea psihică, dar modul de relaționare cu persoanele din jurul nostru și productivitatea.

Psihoterapia și consilierea sunt foarte recomandate și ne-ar fi benefice în cazul acestui tablou „paranoid”, când tragem concluzii fără nici o legătură directă cu faptele realității. În cadrul terapeutic, am primi suportul necesar pentru a depăși această situație, am învăța un nou mod de abordare a realității, dar și cum să ne gestionăm atât gândurile, cât și sentimentele ce duc la manifestarea disproporționată.

Citește și: Cum ne influențează gândurile?

Altfel spus, psihoterapeutul la care vom apela ne va ajuta să aplicăm diferite metode pentru a rămâne conectați la zona concretă a experiențelor nostre și tocmai pentru a nu mai fi influențați în mod negativ și chiar abuziv de propriile gânduri iraționale.

Întorcându-ne la exemplul expus pe parcursul acestui articol, există un motiv bine consolidat pentru ca șeful să aibă o problemă personală cu noi sau pentru ca partenerul nostru să se despartă de noi? Odată cu această analiză putem observa că există șanse foarte mari ca această perspectivă abordată de noi să nu fie tocmai reală, iar ca aceste griji să fie mai mult amplificate de anumite frici pe care le deținem și nu efecte ale unor cauze fondate în mod real.

Așadar, dacă am urmări toate gândurile care provoacă o îngrijorare crescută, au acestea un motiv bine întemeiat în spate pentru a fi luate în calcul? Haideți să observăm sursa acestora [a gândurilor], pentru a înțelege cum ar fi bine să abordăm lucrurile mai departe: provin din realitate sau din teamă?

Hicks, W., J. (2012). 50 de semne ale tulburărilor psihice. București: Trei.

Please follow and like us:
Facebook
Facebook
Instagram

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *