Cum ne creăm emoțiile?

Conceptul de „emoție” este asemănător conceptului de „timp” – atunci când suntem întrebați nu reușim să găsim o definiție sau să exprimăm ce reprezintă pentru noi. Emoțiile sunt specifice naturii umane, sunt o experiență personală, de aceea caracterul greu de cuantificat și definit.

Astăzi, îmi doresc să răspund următoarelor întrebări, pe care, cel mai probabil, mulți dintre noi ni le punem:

  • Putem să ne dăm seama de ce simte cineva în baza expresiilor faciale?
  • Există reacții ale corpului specifice fiecărei emoții?
  • Care sunt implicațiile pentru felul în care ne gestionăm emoțiile și pentru cum reacționăm la emoțiile celor din jur?

Emoțiile sunt stări afective spontane, de scurtă durată, cu o intensitate variabilă, care se produc inconștient. Acestea influențează gândirea și comportamentul și sunt utile pentru: supraviețuire, mobilizare, luarea deciziilor și pentru realizarea comportamentului de relație.

Psihologi precum Paul Ekman, Daniel Goleman și Robert Plutchik sunt doar câțiva dintre cei care s-au ocupat de studiul emoțiilor.

Cea mai clară reprezentare a emoțiilor fundamentale, pentru mine, o reprezintă Cercul emoțiilor lui Plutchik. Acesta descrie într-o manieră accesibilă și colorată principalele emoții universale.

Această abordare colorată îmi place în mod deosbit întrucât Plutchik reușește să asocieze extrem de bine și concis emoțiile pozitive cu culorile calde și deschise, iar emoțiile negative cu culori reci, ceea ce corespunde cu atribuirea oamenilor în ceea ce privește descrierea emoțiilor sau a stărilor prin care trec.

De câte ori avem o stare neplăcută sau nu ne simțim bine au loc două tipuri de acțiuni: la nivel cognitiv și la nivel comportamental. În ceea ce privește nivelul cognitiv începem să vedem totul în nuanțe cenușii, să folosim în conversații cuvinte triste care descriu, în mod involuntar, strea în care ne aflăm, în timp ce la nivel comportamental începem să reducem contactele sociale, să ținem privirea în pământ, să nu mai zâmbim, să purtăm haine în nuanțe închise pentru a evidenția disconfortul emoțional prin care trecem.

Gestionarea emoțiilor și a gândurilor este o abilitate – află cum o poți stăpâni!

La fel se întâmplă și când resimțim emoții pozitive, doar că reacțiile pe care le avem sunt opuse celor descrise anterior. Astfel, am răspuns primei întrebări: ne putem da seama de ce simte cineva în baza expresiilor faciale – oamenii sunt foarte expresivi și, ori de câte ori resimt o emoție pozitivă sau negativă, aceasta se va reflecta la nivelul feței prin diferiți indicatori. 🙂

Pentru a doua întrebare, Lisa Barrett descrie în cartea sa „Cum iau naștere emoțiile”, faptul că nu există reacții ale corpului pe care să le avem doar pentru o singură emoție. Pentru aceeași emoție pot să apară reacții fiziologice diferite. Același lucru se întâmplă și la nivelul creierului – nu există zone specifice pentru fiecare emoție. Aceleași grupuri de neuroni se pot activa pentru emoții diferite, însă există și situația conform căreia grupuri diferite de neuroni pot să se activeze pentru aceeași emoție.

Ce vrea Lisa Barrett să exemplifice prin această teorie este faptul că la nivel cognitiv se activează în mod automat circuite cerebrale specifice care duc la reacții fiziologice și corporale specifice, pentru toată lumea, acestea fiind reacțiile înnăscute.

Care sunt implicațiile pentru felul în care ne gestionăm emoțiile și pentru cum reacționăm la emoțiile celor din jur?

Modul în care ne gestionăm emoțiile ține de teoria constructivistă a emoțiilor, care este alcătuită din patru elemente: predicții, afect, concept, context.

Predicția are loc atunci când încercăm să ne imaginăm ce se va întâmpla pe baza experiențelor din trecut.

Afectul este reprezentat de statusul corpului nostru, în timp ce conceptul se referă la etichetele pe care le atribuim lucrurilor / evenimentelor.

Aceste trei elemente conduc spre ultimul, și anume contextul – în funcție de acesta, creierul atribuie o anumită etichetă (concept), ne face să simțim o anumită stare (afect), să realizăm o predicție asupra unei situații.

Mai concret, pentru a oferi un răspuns întrebării, gestionarea propriilor emoții ajută la înțelegerea emoțiilor celor din jur. În funcție de cum ne apreciem / criticăm / valorizăm propriile emoții, vom reuși să le gestionăm, să le acordăm o semnificație și, mai mult, vom fi capabil să-i înțelegem pe cei din jur și să empatizăm cu emoțiile lor. Gestionarea propriilor emoții ține de cele patru elemente ale teoriei constructiviste și de modul în care noi manageriem aceste elemente.

Emoțiile

De reținut este faptul că orice emoție ne face unici, orice emoție este parte din noi și, uneori, prin propriile acțiuni, determinăm apariția emoțiilor. Spre încheiere îți ofer un citat al Lisei Barrett la care să reflectezi:

Your river of feelings might feel like it’s flowing over you, but actually you’re the river’s source. 🙂

Barrett, L.F. (2018). Cum iau naștere emoțiile. Viața secretă a creierului. București: ASCR.

Please follow and like us:
Facebook
Facebook
Instagram

2 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *