Conștient și inconștient la personalitatea introvertită

– conform Carl Gustav Jung –

Introvertitul are tendința să ridice la rang de lege universală propria percepție. Devine astfel predispus la a face alegeri mai puțin obiective, pe care să le regrete atunci când le conștientizează într-un context mai larg și realist.

Lucrarea „Tipuri psihologice” de Carl Gustav Jung, publicată inițial în anul 1921 este una de referință pentru domeniul psihologiei și  psihoterapiei. Constituit ca un fel de recenzie a literaturii din domeniu, cu exemplificări, adăugiri sau note critice personale, volumul pornește în abordarea problematicii tipurilor psihologice de la raționamentul inductiv. Invocând lucrările deja existente, Jung oferă cititorului un periplu amplu în problematica analizată. Sunt precizate momentele și ideile Antichității, scolasticii, Renașterii, cu mici popasuri complexe în literatură, filosofie, biografie și  psihologie.

Cele două tipuri psihologice principale, introvertitul și extrovertitul, sunt identificate și analizate exclusiv prin raportarea la sursa perceperii obiectelor exterioare. Pentru ambele autorul realizează o descriere amplă, vizând aspectele conștientului și ale inconștientului.

În cazul tipului introvertit, autorul identifică subiectivitatea ca fiind trăsătura predominantă a raționamentelor conștiente de percepere a obiectelor exterioare.

Analizat și prin raportare la extrovertit, introvertitul acordă aceeași importanță și semnificație percepției subiective, pe care extrovertitul o acordă obiectivității. Autorul plasează așadar perceperea subiectivă pe același nivel de importanță cu cea obiectivă. Drept argumente solide și demonstrate sunt oferite următoarele idei:

*fără capacitatea subiectivă de a percepe obiectele exterioare, lumea nu ar putea exista în deplinătatea manifestărilor sale;

*fără o percepere subiectivă, obiectul exterior și-ar pierde sensul existenței, căci el nu există doar pentru sine însuși, ci și pentru noi;

*percepția subiectivă este o adaptare psihologică la mediu.

Carl Jung despre relația maritală: între alegere liberă și ereditate psihică

A nega acest fel de a percepe – anume, subiectiv – echivalează cu negarea subiectului  în sine și a lumii în ultimă instanță. Subiectul și obiectul sunt indispenabile pentru că se intercondiționează reciproc și împreună construiesc natura psihică. Ele sunt concepte fluide, evoluând în același cadru al neprevăzutului omenesc.

Introvertitul are așadar tendința să ridice la rang de lege universală propria percepție. Devine astfel predispus la a face alegeri mai puțin obiective, pe care să le regrete atunci când le conștientizează într-un context mai larg și realist.

Deși în mod conștient introvertitul neagă obiectul, inconștient el îi amplifică importanța. E știut faptul că tot ce ne refuzăm conștient este în mod compensator refulat în inconștient. Crezând că separarea de obiect va genera și stăpânirea acestuia, Eul își construiește un mecanism contradictoriu de tip „atragere-respingere”.

Cu toate că este epuizantă, această dinamică interioară  generează dependență prin exaltantele „fantezii ale puterii”. Iată de ce persoanele introvertite sunt mereu firi fremătânde, introspecte, preocupate de aspecte greu înțelese poate chiar și de ei.

Arhetipul vindecătorului rănit: de la mit la contemporaneitate

Dinamica psihologică interioară a introvertitului este așadar una foarte complexă. Contradictorie pe alocuri, firea introvertitului este greu de înțeles pentru că, deși se bazează aproape exclusiv pe afectivitate, are și momente de retrageri în realitate, pe care le folosește tocmai pentru a reveni și mai revigorat în profunzimile afectului.

Aparent rece și rezervat, narcisist chiar, introvertitul baleiază între a fi un visător în lumea lui sau un om profund afectat de dezamăgirile proiecțiilor sale asupra realității, un geniu neînțeles. Cei din jur adesea emit judecăți superficiale vizavi de un astfel de om pentru că, prin natura sa, exprimarea vizibilă a trăirilor este foarte limitată și astfel predispusă unei înțelegeri incomplete.

Cu toate acestea, conchide Carl Gustav Jung, „the introverted intuitive has, in a way, a very difficult life, although one of the most interesting lives”.

Please follow and like us:
Facebook
Facebook
Instagram

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *